Paznic blând şi timid pe str. Armenească

Deunăzi, coborând pe str. Armenească din Suceava, fiindcă atenţia mi-era captată mai cu seamă de un dulău care nu mă slăbea cu lătrăturile sale, era să nu observ acest paşnic paznic al străzii, care o privea placid, când în sus şi când în jos, de la înălţimea gardului pe care era cocoţat. Un cocoş pe gard (sau un motan) se mai poate vedea, însă un câine, mai rar, mi-am spus şi i-am surprins imaginea cu câteva clipe înainte ca domnul Câine, probabil timid şi neobişnuit cu presa asta agasantă - care prea ţi se uită în ochi, prea ţi se bagă în suflet, ar fi chiar în stare să te caute şi de purici -, să alunece tainic în curtea sa.