Sute de mii de pahare

* * *

nici astăzi nu s-a întors. udă înfometată
cu pantofi scâlciaţi şi cărţi încă vii. mai stă
pe undeva rezemând o turlă sub ciudate clopote
sub cer stacojiu. totuşi
îi mai umplu paharul totuşi
ascult cum cresc în linişte buruienile.
încă nu s-a întors nu-i istovită nici acum un an
nu era. niciodată n-a fost. hârtia se-ngălbeneşte
într-o marţi cocorii se-nfig în lună
într-o joi noaptea târziu şi câinele imaginar
se va trezi din somnu-i scuturat de un vis
înfricoşat de furtună. nici el n-a fost vreodată lup
pentru el scufiţa roşie n-a existat nicicând.
hârtia se-ngălbeneşte literele pălesc ea tot
mai stă undeva într-o scorbură poate
într-o peşteră într-un abis. îi mai torn şi azi
în pahar apă veşnic neîncepută. cu pantofi scâlciaţi
ea coboară o vale urcă un deal coboară
urcă departe strigă cocoşii vestind încă o carte
cu pagini albe albe. (SUTE DE MII DE PAHARE)